Reprezinta o afectiune acuta sau cronica caracterizata prin manifestarea unor leziuni de tip inflamator la nivel de mucoasa gastrica (invelisul intern al stomacului).Inflamatia mucoasei gastrice poate fi determinata si de anumite obiceiuri nocive-fumat sau de regimuri alimentare care includ consumul de alimente (cruditati) sau bauturi (alcool, cafea, ceai verde, bauturi carbogazoase,) care cresc aciditatea gastrica.
Semne si simptome: balonare, greata si varsaturi, pirozis, durere epigastrice cu senzatie de arsura, sensibilitate epigastrica, durere epigastrica care iradiaza frecvent in spate, durerea se poate ameliora sau agrava la alimentatie, apare la 1-5 ore de la masa, poate fi ameliorata de alimente, antiacide sau varsatura, oboseala, tegumente palide, letargie.
Gastrita infectioasa este din cauza actiunii mai multor patogeni reprezentati de bacterii - Helicobacter pylori, Helicobacter heilmanii, Stafilococcus aureus, Proteus, Escherichia coli, bacilul Koch (agentul etiologic al tuberculozei), Treponema pallidum(agentul etiologic al sifilisului); virusuri - Citomegalovirus, Herpes virus; fungi-Candida; paraziti- Strongiloides, Toxoplasma
Gastrite medicamentoase, exces de medicatie alopta.
Gastritele autoimune: gastrita atrofica cu anemie Biermer se datoreaza actiunii anticorpilor anti celula parietala gastrica, anticorpilor anti factori intrinsec, anticorpilor antilipoproteinelor
Gastrite specifice: boala Crohn, gastrita eozinofilica (prezenta la persoanele cu alergie alimentara se datoreaza unui infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice) si limfocitara (acumularea de limfocite mature la nivelul mucoasei gastrice asociata frecvent infectiei cu H.pylori)
Schimbarea stilului de viata cu renuntarea la consumul de tutun si adoptarea unui regim alimentar corespunzator (cu renuntarea la consumul de condimente, prajeli, carne grasa sau insuficient preparata termic, alcool in cantitati crescute, cafea) reprezinta masuri benefice pentru ameliorarea simptomatologiei gastritelor.